Definiția îngrijirii paliative
Potrivit definiției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ÎP este o abordare care îmbunătățește calitatea vieții pacienților și a familiilor acestora, care se confruntă cu probleme asociate unei boli amenințătoare de viață, prin prevenirea și alinarea suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea corectă și tratament adecvat al durerii și al altor probleme de natură fizică, psiho-socială și spirituală.
Îmbunătățirea calității vieții pacientilor adulți și copii cu boli cronice progresive sau incurabile (oncologice și non-oncologice) se poate realiza prin asigurarea accesului acestora la ÎP de bază și specializate.

Îngrijirea paliativă de bază este îngrijirea și suportul acordat pacienților și familiilor sau aparținătorilor acestora de către personalul medical din asistența primară, comunitară sau din spitale, având instruire de bază în domeniul ÎP, certificată prin absolvirea unor programe de instruire acreditate de organisme profesionale competente: medicina primară, asistența comunitară, spitale de acuți în care sunt internați ocazional pacienți cu nevoi de îngrijiri paliative.

Îngrijirea paliativă specializată este îngrijirea asigurată de furnizori autorizați pentru acordarea ÎP specializate, prin echipe interdisciplinare formate din personal cu studii aprofundate în domeniul paliației (medici cu atestat în ÎP, asistenți medicali, asistenți sociali, psihologi, terapeuți, clerici și alt personal competent în ÎP), pentru care ÎP reprezintă activitatea de bază.